PRIMARIA LIPOVA

  • Slide 1
  • Slide 4
  • Slide 3
  • Slide 2
  • Slide 5
  • Slide 6
  1. FaceBook
  2. Google Plus
  3. Twitter
  4. Pinterest

PRIMĂRIA LIPOVA

Adresa: Str. N. Balcescu, nr. 26
Lipova, Jud. Arad, Romania
Nr.Tel: 0257-561.133
Nr.Fax: 0257-563.067
Adresa E-mail:
contact@primarialipova.ro
Adresa Website:
www.primarialipova.ro


DETALII » ŞTIRI LOCALE ŞI ANUNȚURI PUBLICE Vezi si altele

IN MEMORIAM – Prof. VICTOR BLEAHU – Primul primar democratic al Lipovei (1928 – 2018)

Luni, 27 August, 2018    /    34 accesari


IN  MEMORIAM – Prof. VICTOR  BLEAHU –
Primul primar democratic al Lipovei
(1928 – 2018)

Societatea modernă din zilele noastre a abandonat relația tradițională dintre moarte și societate, care a existat în vremurile trecute.

            Noi, suntem în esență ființe spirituale! Dovada acestei afirmații este faptul că atunci când murim, suntem întâmpinați de o lumină plină de iubire (personal am fost martorul unei treceri la viața de dincolo, a tatălui meu).

            Trăim apoi, retrospectiva vieții trăite pe pământ (criteriile de apreciere și de evaluare  acestei vieți, neștiind însă, câți bani am adunat sau cât de mare a fost prestigiul de care ne-am bucurat, ci iubirea pe care am împărtășit-o cu semenii noștri de-a lungul vieții), într-un timp scurt, foarte limitat, după cum susțin autorii cărților scrise, despre viața de dincolo...

            Într-o epocă în care tot mai puțini oameni merg la biserică și participă la ritualurile organizate de religiile oficiale, moartea este acceptată ca o parte nenaturală  a vieții, asociată cu suferința și cu medicamentele administrate. Până în a doua jumătae a sec. XX, majoritatea oamenilor murea la ei acasă! Acum, cei mai mulți mor în spitale, contrar cu cei care acceptau moartea ca o partea naturală a vieții. Pacienții muribunzi sunt supuși unor intervenții medicale umilitoare și de multe ori  nenecesare, care îi privează de demnitatea ce ar trebui asociată cu procesul morții. Aceste lucruri le-am discutat și cu profesorul Victor Bleahu, în ultimii ani de viață, pe TERRA! Dânsul s-a născut la 1 octombrie 1928, în localitatea Geacăș, de lângă Mediaș, jud. Sibiu, într-o familie înstărită de țărani, cu mai mulți copii...

            Remarcându-se la școală ca une lev foarte bun la carte, continuă studiile la Blaj (Mica Romă) și apoi la Universitatea din Cluj, specializându-se pe geologie și geografie.

Sorții îl aduc pe Valea Mureșului, în jud. Arad, com. Vărădia de Mureș, la Școala elementară, din Julița. Aici, o cunoaște pe Lucia Bodroglanu, viitoarea soție, cu care se căsătorește la 26 august 1956 și cu care conviețuiește 55 de ani, până la 26 august 2011, zi în care Victor își face translația în lumea de dincolo.

            De la Julița se transferă la Liceuș din Lipova, unde profesează până la pensionare, aducându-și aportul, împreună cu colegii de muncă  (în mod deosebit cu prof. de matematică Emilian Secoșan), la pregătirea unor valoroase promoții de absolvenți. O astfel de absolventă a fost și unica sa fiică, Daniela Bleahu, astăzi medic cardiolog de renume, prin țări  europene.

            În perioada 1966/1967, lipsește un an școlar din Liceul de Cultură Generală Lipova, pentru a onora un contract, cu o școală din Guineea Franceză.

            În afara preocupărilor didactice, prof. Victor Bleahu este interesat de istoria bătrânului oraș medieval Lipova și de structura geologică a Văii Mureșului, în mod special de Munții Zărandului, Dealurile Lipovei și Băile Lipova, cât și de obiceiurile oamenilor locului și de preocupările lor, lucruri pe care le-a cercetat și le-a scris într-o carte, ”MONOGRAFIA Orașului LIPOVA”,  lansată în anul 2001. Această carte a fost revizuită și completată, scoțând și o a III-a ediție, în anul 2008, an în care și-a sărbătorit și octogenariatul, într-un cadru mai restrâns, la Faleza Lipova.

            A fost și DIRECTOR la Liceul Industrial din Lipova (1977 – 1982), după pensionarea fostului director, prof. Victor Arsenie, un fiu al Lipovei, cu care se înțelegea foarte bine și cu care a mai scris o monografie a Lipovei, înainte de 1989, în  altă formă, însă publicată de alți autori! În 22 decembrie 1989, prezidează din balconul Primăriei Lipova, împreună cu fostul paroh de Lipova, Aurel Popescu, mitingul de protest, din orașul Lipova și preia puterea locală; devenind primul PRIMAR  DEMOCRATIC al Lipovei, în perioada 1990 – 1992, alegând Partidul Creștin Democrat, a lui Corneliu Coposu...

            După încheierea mandatului de primar, se pensionează și lasă loc liber, pentru alegerile din luna mai 1992, sugerându-l ca model de primar, pe Sever Bocu, din perioada interbelică. Timp de 8 ani a lucrat pentru Monografia Lipovei, carte cu mare căutare prin Europa!

            Și-a prevăzut trecerea, la viața de după viață, după ce a împlinit vârsta de 81 ani. Ultima sa apariție, în viața publică, a fost la festivitatea locală, de la 1 Decembrie 2009, când a rostit un cuvânt, în fața bustului lui Sever Bocu, din centrul orașului Lipova, la puțină vreme, după ce a prezidat o întâlnire de 47 de ani, a promoției 1962, promoția pe care nu o mai putea întâlni la 50 de ani și la care ținea foarte mult!

            Problemele bătrâneții și le-a rezolvat mai mult pe acasă, unde era vizitat de foști elevi, prieteni și colegi din sistem. Pentru meritele și faptele sale deosebite, în orașul Lipova, oraș pe care l-a îndrăgit foart mult, Consiliul Orășenesc Lipova, i-a acordat titlul de Cetățean de Onoare a Lipovei, în anul 2006. Acum se odihnește în cimitirul catolic din Lipova, de pe Calea Lugojului.

           

 

 

 

Sunt 7 ani de când, plecat

                                                În CER, prin zările albastre;

                                                Profesore, TU ai lăsat

                                                Un DOR, în inimile noastre!

 

                                                Făclie de veghe, pe triste morminte...

                                                Un sunet de clopot, în orele sfinte...

                                                Ca un vis ce-și înmoaie, aripa-n amar,

                                                Așa trecut-a și VICTOR, de-al lumii hotar!

 

                                                S-a dus într-un loc, unde nu-i frământare,

                                                Totalmente desprins, de griji pământești...

                                                Urma-vom și NOI, când vine chemare

                                                Și-îmbrăca-vom trupul, stărilor cerești!

 

 

Prof. Gheorghe Vasiescu