PRIMARIA LIPOVA

  • Slide 1
  • Slide 4
  • Slide 3
  • Slide 2
  • Slide 5
  • Slide 6
  1. FaceBook
  2. Google Plus
  3. Twitter
  4. Pinterest

PRIMĂRIA LIPOVA

Adresa: Str. N. Balcescu, nr. 26
Lipova, Jud. Arad, Romania
Nr.Tel: 0257-561.133
Nr.Fax: 0257-563.067
Adresa E-mail:
contact@primarialipova.ro
Adresa Website:
www.primarialipova.ro


Date geografice

Caracteristici generale

Încadrat de Munţii Zarandului şi Dealurile Lipovei (denumit în literatura de specialitate şi Podişul Lipovei), oraşul Lipova este situat pe terasele inferioare ale Mureşului, având o dezvoltare asimetrică faţă de acesta: pe partea stângă oraşul propriu-zis cu o textura neregulata şi rectilinie pe partea dreapta, constituită din doua cartiere Radna şi Şoimoş.

Oraşul Lipova este aşezat în partea de vest a ţării la contactul a trei forme de relief distincte; Munţii Zarandului la nord, Dealurile Lipovei la sud şi Valea Mureşului care desparte cele două unităţi geomorfologice. Oraşul Lipova face parte din judeţul Arad, situat la 34 de kilometri de municipiul Arad, cu poziţionare central-sudică.

Lipova se compune din: pe malul drept al Mureşului se află cartierele: Şoimoş şi Radna, iar pe malul stâng Lipova propriu-zisă.

În judeţul Arad, Lipova ocupă o poziţie central-sudică.

Altitudinea variază între 125 m în partea de vest, iar cea maximă cca. 200 m pe versantul de NV al Dealurilor Lipovei. Localitatea este dominată de Dealul Şoimoş (331m).

Lipova este traversată de două căi de comunicaţie importante: Drumul Naţional 7, situat pe malul drept al Mureşului şi Calea Ferată Arad - Radna - Simeria - Braşov - Bucureşti.

Pe malul stâng al Mureşului se află Drumul Judeţean 682, care trece prin Arad - Zăbrani - Lipova - Ususău, continuând spre Făget. Din Ususău se desprinde Drumul Comunal 83, spre Belotinţ - Labaşinţ - Bata. Din Lipova pleacă Drumul Judeţean 572 spre Şiştarovăţ - Lugoj. Din Dorgoş pleacă Drumul Comunal 85 spre Pătârş. Lipova se afla la 30 de kilometri est faţă de Capitala judeţului - Arad.

Din punct de vedere al aşezării matematice Lipova se află la intersecţia paralelei de 46°6'15" latitudine nordica, cu meridianul de 21°41'15" longitudine estică.

Izotermele medii multianuale sunt de +10 grade Celsius.

Cea mai importantă apă curgătoare care traversează Lipova este Mureşul care primeşte principalii afluenţi din Munţii Zărandului : pârâurile Jernova, Şimoş, Morat, Radna, Mărăşeşti şi Şistarovăţ şi amintim de asemenea izvoarele minerale carbogazoase, feruginoase de la Băile Lipova. Alimentarea apelor de suprafaţă este de tip pluvio-nival, iar scurgerea de tip carpatic

Mureşul străbate oraşul Lipova pe o lungime de 10 km, din care 3,4 km sunt în intravilan. Debitul mediu al râului Mureş este de 170cm/s şi panta de 0,45-0,35%.

Oraşul este situat pe ambele maluri ale râului Mureş, la intrarea acestuia în Câmpia Aradului, la poalele Munţilor Zarandului, în zona de contact dintre aceştia cu Dealurile Lipovei. Distanţa faţă de municipiul Arad este de 34 km, situat la vest. Lipova este la o distanţă egală de extremitatea vestică a judeţului Arad (Nădlacul) şi cea orientală (Zamul).

Fondul funciar al oraşului Lipova este reprezentat de de suprafaţa neagricolă, 6815 hectare, respectiv 6585 hectare de teren agricol. Suprafaţa împădurită reprezintă cea mai mare parte a suprafeţei neagricole.

Fondul agricol este ocupat în cea mai mare parte cu suprafaţă împădurită, următoarea categorie fiind reprezentată de suprafaţa agricolă, livezi şi păşuni. Construcţiile reprezintă 592 hectare şi drumurile şi căile ferate 473 hectare.

Suprafaţa oraşului Lipova este de 14,790 km2. Extravilanul are o suprafaţa de 129 km2.


Forme de relief

Munţii Zarandului

Sunt aşezaţi pe direcţia vest-est, având o lungime de aproape 80km. Altitudinea maximă se întâlneşteîn partea de est, în Vârful Măgura Ciunganilor(841m). Altitudinea lor mijlocie(500-600m) îi încadrează în categoria dealurilor, dar prin aspectul formelor de relief(prezenţa platformelor de eroziune, puternica fragmentare prin constituţia petrografică şi prin prezenţa compactă a pădurilor) ei reprezintă o evidentă unitate montană.

Altitudinea Munţilor Zarandului variază astfel: în partea de vest se întâlnesc vârfuri mai mici(dreapta de 400-500m), cum sunt: Vârful Curcubata 496m, Măgura 474m, Checicheş 467m. În partea centrală, altitudinile cresc; Vârful Highiş 799m, Ivaniţa 702m. În zona estică a Munţilor Zarandului, energia de relief şi densitatea fragmentării imprimă un caracter mai accidentat şi frecvente diferenţieri teritoriale; în lungul văilor se întâlnesc bazinete sau sectoare înguste, iar la nivelul interfluviilor înşeuări, martori de eroziune şi o succesiune de nivele. Forma Munţilor Zarandului este uşor lombată, ceea ce atestă o adaptare a eroziunii la petrografie şi la liniile structurale mari. Aceşti munţi sunt alcătuiţi dintr-un mozaic de roci; intruziuni magmatice vechi, formaţiuni ale flişului cretacic şi roci vulcanice neogene. În cadrul Munţilor Zarandului se pot distinge trei subunităţi: în partea de vest, între Câmpia Mureşului şi Culoarul Nadăş-Bârzava cu vârful Highiş 799m, prezintă un relief greoi, masiv, dominând Câmpia Mureşului unde trec brusc, fără să aibă o treaptă de dealuri piemontane. Partea centrală, cuprinsă între Culoarul Bârzava-Nadăş şi Culoarul structural dezvoltat pe roci cretacice între Căpruţa-Slatina de Mureş-Gurahonţ(cu vârful Drocea 836m). În partea de est se distinge un alt sector ce ţine până la Munţii Metaliferi(cuprinzând Vârful Husu 804m, Pleşu 726m şi Măgura Ciunganilor 841m).

Dealurile Lipovei

S-au format datorită unor întinse delte puse în evidenţă prin depozitele de molasă argilo-nisipoase şi suprapunerii materialelor conurilor de dejecţie cărate de torenţi din munţii Poiana Ruscă. În aceste depozite sedimentare, apele şi-au sculptat văi largi meandrate cu pante uşor înclinate. Dealurile au cca. 90 kilometri(est-vest) şi 30 kilometri(nord-sud).

În est au 437m altitudine în Vârful Dâmbul Cornului, apoi Dâmbul Trestiei 310m şi în Cuiha Mare 336m. Către Valea Mureşului, dealurile sunt puternic fragmentate datorită numeroaselor văi(Şiştarovăţului, Ţiganilor, Fâneţilor).

Eroziunea exercitată de afluenţii Mureşului în depozitele detritice(pietrişuri, nisipuri), a condiţionat reducerea altmetrică şi o fragmentare accentuată.

În dealurile dinspre Mureş se observă o asociere de forme structurale şi petrografice(dezvoltate nu numai pe roci panoniene ci şi pe roci vulcanice, conglomerate cretacice, etc.)

Culoarul Mureşului

Este situat între Munţii Zarandului la nord şi Munţii Poiana Ruscă şi Dealurile Lipovei la sud. Se caracterizează prin sectoare de văi înguste(defilee) şi lărgiri sub formă de bazinete. Pe tot traseul, Mureşul este adâncit faţă de interfluviile vecine cu 150-170m şi prezintă un pat aluvial a cărui lăţime variază între 200-250m la Căpruţa şi 9km între Bata şi Vărădia de Mureş.

Valea prezintă un curs meandrat datorită pantei scăzute şi mulţimii de afluenţi din Munţii Zarandului cât şi din Dealurile Lipovei.

În culoar se disting şase terase repartizate neuniform, mai extinsă fiind terasa de 50m. La peste 250m, terasele se prezintă sub formă de martori.

Bazinetele şi sectoarele de vale îngustă de pe teritoriul Culoarului Mureşului(între Zam şi Lipova) sunt următoarele:

  • Bazinetul Petriş-Selişte amplasat la confluenţă cu Valea Petrişului
  • Sectorul de vale îngustă(defileu) de la Căprioara
  • Bazinetul Vărădia-Birchiş-Bata, cel mai extins cu o luncă largă(5-7km)
  • Sectorul de la vale îngustă de la Bătuţa-Căpruţa(pe cca. 6km)
  • Bazinetul Bârzava ce cuprinde un vechi meandru cu convexitatea spre nord
  • Sectorul de vale îngustă Conop-Chelmac
  • Bazinetul Ususău intens aluvionat datorită reţelei hidrografice
  • Sectorul de vale îngustă(defileu de la Şoimoş, are doar 200-300m lăţime)
  • Bazinetul golf Radna-Baraţca.

Hidrologia

Apele freatice se află pe primul strat impermeabil alcătuit din argila pe care se opreşte apa de infiltraţie, formând orizontul freatic în care îşi au originea apele ce alimentează fântânile şi izvoarele. Această pânză de apă este sub incidenţa climatului. Ea oscilează ca debit. Scade când este secetă sau creşte în anotimpul ploios. Pânza freatică din lunca Mureşului creşte sau descreşte în funcţie de volumul de apă(debit) din Mureş. În Şoimoş şi Radna sunt veri în care apa dispare. Sunt porţiuni în care pânză freatică prezintă discontinuităţi din cauza litologiei. Aceeaşi situaţie este şi în Dealurile Lipovei.

În regiunea Dealurilor Lipovei, apele freatice sunt dispuse discontinuu, în petice, în depozite de permeabilităţi diferite, la adâncimi de la 5 la 12 m, fiind drenate spre luncă şi către orizonturile de adâncime, acolo unde permeabilitatea rocilor o permite.

Apele de adâncime sunt pânze de apă aflate mai în adânc decât pânza freatică din cauza discontinuităţii primului strat impermeabil, apele de infiltraţie coborând mult mai jos, mai la adâncime. Aceste ape se găsesc sub presiune şi au caracter ascensional sau slab ascensional, cum sunt apele de la Băile Lipova.

Urmărind forajele făcute în Băile Lipova după 1960 şi fântânile săpate pe străzile de pe terasele superioare, din Radna şi Şoimoş, s-a constatat succesiunile straturilor permeabile şi impermeabile, precum şi adâncimea primei pânze freatice, mai adâncă în deal şi mai mică în luncă şi pe prima terasă.

Izvorul este locul unde apa iese la suprafaţă în mod natural. Asemenea izvoare în Lipova şi hotarul aparţinător găsim: în una din fermele pomicole de la Neudorf, în zona văii superioare ce merge spre Butucă, la Vălaie în Munţii Zărand, aparţinător Radnei. Cel mai important, cu debit constant, este cel de pe strada Ştefan cel Mare, numit Ceşmă. Toate aceste izvoare au un curs subteran descendent. La Băile Lipova au un caracter ascendent.

Fântânile sunt locuri săpate de om până la pânza freatică. Sunt două proprietăţi de fântâni. Una aparţinătoare familiei, existentă în curtea fiecărei gospodării, şi una stradală, aparţinătoare mai multor familii. În general, acolo unde s-a introdus apa de la reţeaua orăşenească, fântânile au început să dispară.

Un grup de fântâni colective sunt cele din hotar (ţarină), pe care le folosesc cei care sunt la munca câmpului. Şi numărul acestora s-a redus în perioada colectivului. Probabil că în viitor se vor reactiva din nou, când pe câmp vor fi mai mulţi oameni ce îşi vor munci pământul în proprietatea căruia au intrat după aplicarea Legii 18/1991 privind retrocedarea pământului la cei ce l-au avut înainte de colectivizare.


Clima

Clima zonei poate fi caracterizată drept clima temperat-continentală moderată cu influenţe oceanice.

Este influenţată de circulaţia generală vestică, cu amprente evidente în toţi parametri climatici. Activitatea umană semnalată prin defrişări, drenări de mlaştini şi bălţi, regularizări de cursuri de apă, activitate industrială etc. duce la diferenţieri topoclimatice.

Izotermele medii multianuale sunt de la 10 °C, la Lipova la 6 °C, care marchează trecerea la altitudini de peste 600m.

Temperatura maximă absolută a fost înregistrată la Miniş (+40,5 °C, în data de 15 august 1952). Minima absolută a fost înregistrată la Arad: -30,1 °C, în 5 februarie 1954.

Precipitaţiile variază între 577mm(înregistrate în zonele joase) şi 800 până la 1000mm(în regiunile înalte, de peste 800m).


Fauna şi flora

Vegetaţia zonală este reprezentată de:

  • Cer, gârniţă, gorun, stejar pedunculat şi specii de amestec frasin, carpen, ulm şi tei, ce se întâlnesc în Munţii Zărandului şi Dealurile Lipovei
  • Azonal apare vegetaţia de lunca compusă din salcie, plop, stuf, rogoz, vegetaţia de silvostepă din Lunca Mureşului.

Fauna este specifică fiecărui ecotop, fiind reprezentată de specii precum: iepurele, fazanul, cervidele, mistreţul, lupul, vulpea şi animale ocrotite de lege: cerbii, egreta albă, acvila de câmp.


Solurile şi resursele naturale

Structura edafică pune în evidenţă relaţia dintre litologie, vegetaţie şi clima, în zonă regăsindu-se soluri zonale din clasele argiluvisolurilor şi spodosolurilor, cele azonale ca protosolurile de luncă şi intrazonale rendzinele, sărăturile şi solurilor hidromorfe.

Resursele solului:

Solurile întâlnite în raza oraşului Lipova sunt:

  • soluri brune de pădure cu orizont A de humus de 15-40cm şi cu orizont B cu argilă, aflate în diferite stadii de gleizare;
  • soluri silvestre montane brune-gălbui şi brune acide în spaţiile mai înalte, cu o vegetaţie forestieră compactă. Principalele tipuri sunt: soluri slab dezvoltate de luncă, soluri argiloiluviale brune şi podzolice

Resursele subsolului sunt reprezentate de carierele de piatră insuficient exploatate

În vederea dezvoltării sectorului balneo-climateric al Staţiunii Lipova-Băi se impun în continuare studii pentru evidenţierea potenţialului său balnear.

Apele minerale sunt valorificate pentru cură externă şi internă.

La Lipova există ape bicarbonatate, calcice, sodice, magneziene, carbogazoase, hipotone, indicate la afecţiunile tubului digestiv şi cardiovasculare.

Dintre resursele subsolului cele mai importante sunt: argile caolinoase, pietrişuri, granite, diorite, nisipuri pentru construcţii, ape minerale.

Dintre minereurile neferoase putem să amintim: cupru (Cu) şi zincul (Zn) specifice în această zonă.


Patrimoniul Natural

Lipova face parte din Regiunea Vest care este caracterizată de un relief mixt cu zone de munte, deal şi câmpie, pe de o parte, şi din judeţul Arad care este aracterizat e un relief variat proporţionat cu lunci, câmpii semidrenate, câmpii piemontane, podişuri şi piemonturi, dealuri înalte, depresiuni sub şi intramontane, sau munţi cu altitudini de până la 1500 m.

Spectaculozitatea cadrului natural este dată de contactul dintre munte, deal, câmpie şi defileu (Munţii Zarandului, Dealurile Lipovei, Câmpia de Vest şi Defileul Mureşului). Printre cele mai importante unităţi de relief ca influenţă ale judeţului Arad se numără Munţii Codru Moma, Zarandului şi Bihorului, Dealurile Lipovei, Cuiedului şi Codu Moma şi Depresiunile Gurahonţ, Beliu şi Hălmagiu.

Dealurile Lipovei cu altitudini de până la 437 m în Vârful Dâmbul Cornului, 310 m în Dâmbul Trestiei şi 366 m în Ciuha Mare, însăre Valea Mureşului acestea sunt fragmentate de văi importante (spre exemplu, valea Şiştarovăţului).

Cea mai importantă resursă naturală a oraşului Lipova este apa minerală, Lipova fiind cunoscută de turişti şi datorită Staţiunii Băile Lipova situată la 3 km de oraş, descoperită în perioada secolului XVI-lea, în 1928 primeşte medalia de aur la o expoziţie de apă minerală de la Bucureşti şi devine furnizorul Curţii Regale sub brandul Borvizul de Lipova. Apa minerală magnetică cu oxigen de la Băile Lipova este o apă energizantă produsă în mod natural cu proprietăţi multiple asupra organismului (tratarea afecţiunilor tubului digestiv şi a afecţiunilor cardio-vasculare).

Arii Naturale Portejate

Pe teritoriul administrativ al Lipovei se află Balta Şoimoş arie protejata, de interes naţional, încadrată în categoria IV IUCN ca rezervaţie de tip zoologic . Ea care se întinde pe o suprafaţă de 1,0 ha şi este localizată în albia majoră a râului Mureş, intre DN7 şi râu, la baza dealului pe care se află Cetatea Şoimoş

Rezervaţia a fost constituită pentru protectia urmatoarelor elemente faunistice si nu numai: broaşte ţestoase-Emys orbicularis, moluşte-Unio pictorium, gasteropode-Planorbis, Limnea, specii de peşti similare cu cele din râul Mureş, vegetaţie acvatică.

De importanţă locală sunt următoarele arii protejate:

Rezervaţia de Paliur de la Radna, situată în spatele Bazilicii "Maria Radna", instituită pentru protecţia speciei botanice Paliurus Spina Christi, întinzându-se pe o suprafaţă de 5 ha.

Rezervaţia cu Ghimpi Pătârş, ca rezervaţie mixtă pentru protecţia speciei Ruscus aculeatus şi a peisajului vulcanic.