Despre Lipova

Aşezare

    Oraşul Lipova este aşezat în partea de vest a ţării la contactul a trei forme de relief distincte: Munţii Zarandului la nord, Dealurile Lipovei la sud şi Valea Mureşului care desparte cele două unităţi geomorfologice. Pe malul drept al Mureşului se află cartierele Şoimoş şi Radna, iar pe malul stâng Lipova propriu-zisă.

    În judeţul Arad, Lipova ocupă o poziţie central sudică.

    Lipova este traversată de două căi de comunicaţie importante: Drumul Naţional 7, situat pe malul drept al Mureşului şi Calea Ferată Arad-Radna-Simeria-Braşov-Bucureşti.

    Pe malul stâng al Mureşului se află Drumul Judeţean 682, care trece prin Arad-Zăbrani-Lipova-Ususău, continuând spre Făget. Din Ususău se desprinde Drumul Comunal 83, spre Belotinţ-Labăşinţ-Bata. Din Dorgoş pleacă Drumul Comunal 85 spre Pătârş. Lipova se află la 30 kilometri faţă de Capitala Judeţului - Arad.

    Din punctul de vedere al aşezării matematice, Lipova se află la intersecţia paralelei de 46041'15" latitudine nordică, cu meridianul de 21041'15" longitudine estică. Suprafaţa oraşului Lipova este de 14,790 km2. extravilanul are o suprafaţă de 129 km2.


Relieful

a) Munţii Zarandului

    Sunt aşezaţi pe direcţia vest-est, având o lungime de aproape 80 kilometri. Altitudinea maximă se întâlneşte în partea de est, în vârful Măgura Ciunganilor(841 km). Altitudinea lor mijlocie(500-600 m) îi încadrează în categoria dealurilor, dar prin aspectul formelor de relief(prezenţa platformelor de eroziune, puternica fragmentare prin constituţia petrografică şi prin prezenţa compactă a pădurilor) ei reprezintă o evidentă unitate montană.

    Altitudinea Munţilor Zarandului variază astfel: în partea de vest se întâlnesc vârfuri mai mici(dreapta de 400-500 m), cum sunt: Vârful Curcubata 496 m, Măgura 474 m, Checicheş 467 m. În partea centrală, altitudinile cresc: Vârful Highiş 799 m, Ivaniţa 702 m. În zona estică a Munţilor Zarandului energia de relief şi densitatea fragmentării imprimă un caracter mai accidentat şi frecvente diferenţieri teritoriale; în lungul văilor se întâlnesc bazinete sau sectoare înguste(ex. Valea Troaşului, Valea Corbească), iar la nivelul interfluviilor înşeuări, martori de eroziune şi o succesiune de nivele. Forma Munţilor Zarandului este uşor lobată, ceea ce atestă o adaptare a eroziunii la petrografie şi la liniile structurale mari. Aceşti munţi sunt alcătuiţi dintr-un mozaic de roci; intruziuni magmatice vechi, formaţiuni ale flişului cretacic şi roci vulcanice neogene. În cadrul Munţilor Zarandului se pot distinge trei subunităţi: în partea de vest, între Câmpia Mureşului şi Culoarul Nadăş-Bârzava cu vârful Highiş 799 m, prezintă un relief greoi, masiv, dominând Câmpia Mureşului unde trec brusc, fără să aibă o treaptă de dealuri piemontane.

    Partea centrală, cuprinsă între Culoarul Bârzava-Nadăş şi Culoarul structural dezvoltat pe roci cretacice între Căpruţa-Slatina de Mureş-Gurahonţ(cu vârful Drocea 836 m). În partea de est se distinge un alt sector ce ţine până la Munţii Metaliferi(cuprinzând Vârful Husu 804 m, Pleşu 726 m şi Măgura Ciunganilor 841 m.

b) Dealurile Lipovei

    S-au format datorită unor întinse delte puse în evidenţă prin depozite de molasă argilo-nisipoase şi suprapunerii materialelor conurilor de dejecţie cărate de torenţi din munţii Poiana Ruscă. În aceste depozite sedimentare, apele şi-au sculptat văi largi meandrate cu pante uşor înclinate. Dealurile au cca 90 km(est-vest) şi 30 km(nord-sud).

    În est au 437 m altitudine în Vârful Dâmbul Cornului, apoi Dâmbul Trestiei 310 m şi în Ciuha Mare 366 m. Către Valea Mureşului, dealurile sunt puternic fragmentate datorită numeroaselor văi(Şiştarovăţului, Ţiganilor, Fâneţilor).

    Eroziunea exercitată de afluenţii Mureşului în depozitele detritice(pietrişuri, nisipuri), a condiţionat reducerea altimetrică şi o fragmentare accentuată.

    În dealurile dinspre Mureş se observă o asociere de forme structurale şi petrografice(dezvoltate nu numai pe roci panoniene ci şi pe roci vulcanice, conglomerate cretacice, etc.).

c) Culoarul Mureşului

    Este situat între Munţii Zarandului la nord şi Munţii Poiana Ruscă şi Dealurile Lipovei la sud. Se caracterizează prin sectoare de văi înguste(defilee) şi lărgiri sub formă de bazinete. Pe tot traseul, Mureşul este adâncit faţă de interfluviile vecine cu 150-170 m şi prezintă un pat aluvial a cărui lăţime variază între 200-250 m la Căpruţa şi 9 km între Bata şi Vărădia de Mureş.

    Valea prezintă un curs meandrat datorită pantei scăzute şi mulţimii de afluenţi din Munţii Zarandului cât şi din Dealurile Lipovei.

    În culoar se disting şase terase repartizate neuniform, mai extinsă fiind terasa de 50 m. La peste 250 m, terasele se prezintă sub formă de martori.

    Bazinetele şi sectoarele de vale îngustă de pe teritoriul Culoarului Mureşului(între Zam şi Lipova) sunt următoarele:
- Bazinetul Petriş-Selişte amplasat la confluenţa cu valea Petrişului;
- Sectorul de vale îngustă(defileu) de la Căprioara;
- Bazinetul Vărădia-Birchiş-Bata, cel mai extins cu o luncă largă(5-7 km);
- Sectorul de vale îngustă de la Bătuţa-Căpruţa(pe cca. 6 km);
- Bazinetul Bârzava ce cuprinde un vechi meandru cu convexitatea spre nord;
- Sectorul de vale îngustă Conop-Chelmac;
- Bazinetul Ususău intens aluvionat datorită reţelei hidrografice;
- Sectorul de vale îngustă(defileu de la Şoimoş, are doar 200-300 m lăţime);
- Bazinetul golf Radna-Baraţca.


Clima

    Este influenţată de circulaţia generală vestică, cu amprente evidente în toţi parametrii climatici. Activitatea umană semnalată prin defrişări, drenări de mlaştini şi bălţi, regularizări de cursuri de apă, activitate industrială etc. duce la diferenţieri topoclimatice.

    Clima zonei poate fi caracterizată drept climă temperat continentală moderată cu influenţe oceanice. Izotermele medii multianuale sunt de 100C la 60C la Lipova, care marchează trecerea la altitudini de peste 600 m. Temperatura maximă absolută a fost înregistrată la Miniş(+40.50C, în data de 15 august 1952).

    Minima absolută a fost înregistrată la Arad de -30.10C, în 5 februarie 1954.

    Precipitaţiile variază între 577 mm înregistrate în zonele joase şi 800 până la 1000 mm în regiunile înalte, peste 800 m.



Hidrografia  

    Mureşul are un debit de 140 m3 pe secundă la Zam şi 154 m3 pe secundă la Arad.

    Debitele Mureşului au crescut uneori la 2000 m3 pe secundă(cu ocazia inundaţiilor din 1970) şi la 2320 m3 pe secundă (cu ocazia inundaţiilor din 1975).

    Mureşul primeşte numeroşi afluenţi din Munţii Zarandului, care sunt scurţi datorită cumpenei de ape apropiată de Mureş. Aceşti aflenţi sunt de la est spre vest:
- Valea Roşie
- Valea Crăciunească
- Valea Troaşului
- Valea Juliţei
- Valea Groşilor
- Valea Bârzavei
- Valea Conopului
- Valea Milovei
- Valea Jernovei
- Valea Şoimoşului
- Valea Radnei
- Valea Cladovei

    Din Dealurile Lipovei, Mureşul primeşte afluenţi mai importanţi pe următorii: Valea Capriorişca, Pârâul Mare, Valea Şiştarovăţului, Pârâul Fâneţelor.

    Dintre apele stătătoare amintim: Lacurile de la Ghioroc şi Lacul de acumulare de la Tauţ. La Lipova se întâlnesc izvoare cu apă minerală(izvoare carbogazoase-feruginoase etc.).